Poezii despre noi

In cadrul conferintei de azi am fost invitati sa scriem cateva versuri despre noi.
Va rog sa postam aici acele versuri.

Incep eu:
Zamfir Catalin

Pe calea catre propria Lumina
Din zori si pana-n miez de noapte,
Parcurg fapta dupa fapta
Aflandu-ma pe mine.

Dati-mi un trup voi padurilor
Sa alin prin tacere
Umilei mele existente
Neputinta

Dati-mi un trup voi apelor
Sa astampar netulburat
Si impacat ca exist
Nelinistea

Dati-mi un trup voi muntilor
Sa exprim in mod linistit
Sufletului meu salbatic
Nestatornicia

Dati-mi un trup voi vanturilor
Sa plimb nelinistea si dorinta
Vremelnicei mele existente
Implinind-o

Dati-mi un trup voi flacarilor
Sa topesc prea suparata
Din viata nascuta
Nefericirea

Dati-mi un trup voi stelelor
Sa luminez neinfricat
Inima si sufletul neimpacat
Singuratatea


28 februarie 1999

Eram odata in trecut
Neconstient de mine,
Am fost odata ce-am crezut
Ca este cel mai bine.

Acuma cred ca ce a fost
Trebuia cumva sa fie,
Pentru ca in prezent
Sa te iubesc pe tine.

Ceea ce a fost si ce va fi
Nu are relevanta,
Sunt multumit c-am incercat:
Sa-ti fac viata frumoasa.

Frumoase poezii!Inspiratie..Gratie Divina!
Candva am scris si eu o astfel de poezie rimata unui tip de care ma indragostisem:
"Daca nu esti ocupat,
Si esti un copil barbat,
Si-ti face mare placere,
Stabileste o-ntrevedere!
Fii indraznet,nu sta deoparte,
Telefonu-i scris in carte!" Cu drag, Janeta-Catalina

Ca o scânteie sunt,
În adieri de vânt...
Te văd si eu m-aprind,
Te pierd si eu mă sting...

Va salut cu drag pe toti, cei care ati daruit prin aceste poezii o parte din frumusetea voastra celorlalti!
Vasile Paun